Ah, 30 de ani... acea vârstă magică unde crezi că ai toată lumea la picioare, dar tot ai nevoie de două zile să-ți revii după o noapte în oraș. E perioada aia când termenul de "mamă vitregă" nu mai pare chiar atât de rău și chiar poți să te trezești duminica dimineața la brunch fără să simți că te-a lovit un camion. Dar, desigur, este și momentul când miturile încep să bântuie viața noastră sexuală. Unul dintre ele? Că, după 30 de ani, viața noastră sexuală devine mai rară, dar mai calitativă. Să vedem dacă e chiar așa.
Primul lucru care îmi vine în minte când mă gândesc la subiectul ăsta este cum ne-a păcălit cultura pop să credem că sexul după 30 devine subit o experiență zen, spirituală, aproape iluminatoare. Că ne uităm la partenerii noștri și cu un zâmbet înțelept spunem: „Ah, da, știu exact ce fac”. Dar, hai să fim serioși: uneori, sexul e ca o ciorbă făcută la repezeală. Alteori, e ca o prăjitură făcută cu drag. Depinde de ingredientele pe care le ai la dispoziție — și nu, nu mă refer doar la partener.
Dar este mai rar?
Statistica zice că da. Vârsta, responsabilitățile crescute, un job mai solicitant și, uneori, copii cu prea multă energie într-o azi cu adevărat obositoare. Toți aceștia contribuie la faptul că, încet-încet, nu mai avem timp prea mult pentru sesiuni pasionale de noapte discutabil lungă. În plus, să fim sinceri — numai să găsești un weekend liber doar pentru tine și partenerul tău poate fi o misiune imposibilă.
Am prieteni care par să aibă mereu o poveste picantă de spus, dar mai mulți care povestesc de cele câteva dăți când voiau cu adevărat să facă ceva nou și interesant, dar și-au găsit energia terminată pentru ziua respectivă. Și totuși, frecvența nu este întotdeauna indicatorul satisfacției.
Calitate vs. cantitate
După câțiva ani buni de explorare, de auto-descoperire și poate chiar de câteva greșeli memorabile de-a lungul drumului, intrăm în al treilea deceniu cu mai multă încredere și o rigurozitate naturală în a spune ce dorim cu adevărat. E ironic cum cele mai tăioase dialoguri cu noi înșine par să ne prepare pentru înțelepciunea aceasta sexuală. Unii ar putea spune că vulnerabilitatea duce la dinamită — și poate că au dreptate.
Desigur, din punct de vedere fizic, lucrurile nu mai sunt aceleași ca la 20 de ani, când ne țopăiam în pat cu o naivitate aproape fascinantă. Dar, faptul că avem acum o idee mai clară despre ce ni se potrivește și ce vrem e cu adevărat strafăgață. Nu ne mai e frică să spunem ce vrem, să renegociem limitele și să experimentăm cu o deschidere care, în ciuda presiunilor societății, încă ne prinde bine.
Deci, este mai bun?
Aici nu am un răspuns clar. Mai bun... depinde de fiecare. E mai bun să ai parte de sex mai conștient, unde ești prezent și poți savura fiecare moment și gest. Uneori, e de preferat să ai mai puțin, dar mai memorabil și profund. Dar, reține, mai bun nu înseamnă același lucru pentru oricine.
Un scenariu plauzibil ar fi să redefinim ce înseamnă să ne trăim sexualitatea la 30 de ani. Ar putea fi vorba despre calitatea interacțiunilor noastre, despre cum ne simțim în propriul corp și mai puțin despre bifarea unei liste de checklist amoros.
Acum, stai și gândește-te: preferi să ai sesiuni scurte, intense și rare sau o viață sexuală constantă, dar poate mai puțin "wow"? Fiecare dintre noi își are propria cale și e bine să ne-o urmăm fără să ne comparăm cu standardele altora.
Pân` la urmă, sexul e pentru noi și pentru plăcerea noastră, nu pentru a concura cu vreun ideal dintr-un film hollywoodian. Voi ce părere aveți? Cum ați observat că s-a schimbat viața voastră sexuală odată cu trecerea anilor?
