Hai să fim sinceri de la început: de câte ori, în timp ce ne plimbăm prin recuzita amorului, nu am avut aceleași două-trei poziții „clasice” care garantat nu ne-au dezamăgit niciodată? Un fel de sarmale, mămăligă și salată de boeuf pe o farfurie pentru sărbători - confortabil, dar cam lipsit de aventură.
Într-o seară plină de plictiseală urbană și vin mai ieftin decât ar suporta demnitatea unui connoisseur, am decis să-mi arunc ochii pe un site cu recomandări mai... să zicem neconvenționale. Și așa am descoperit „Poziția Fluturelui”. Da, poate sună ca un titlu de roman prost scris de un adolescent liric, dar să nu mă judecați până nu auziți totul.
O deschidere în mai multe sensuri
„Fluturele” promite o experiență care deschide nu doar fizic, ci și mental, mai multe portițe. Partenerul așezat pe spate, cu picioarele ridicate și ușor desfăcute pe umerii celuilalt, asemănătoare cu aripile unui fluture care nu se teme să își expună frumusețea în plină lumină. Poziția cere mai multă flexibilitate, dar să nu ne panicăm - nu trebuie să fii yoghin cu normă întreagă pentru a obține succesul.
S-a spart mitul conform căruia inovațiile se opresc undeva după facultate, când monotonia se instalează în dormitor precum muzica populară la nunți - omniprezentă și greu de înghițit uneori. Însă, „Fluturele” nu e doar despre schimbare, ci și despre intimitate. Creează spațiul perfect pentru contact vizual (sau închidere de ochi, în funcție de intensitate). E vorba de pasul acela nesigur, dar promițător într-o nouă dimensiune a senzualității.
Cât risc să ne asumăm?
Dacă aruncăm o privire sinceră asupra scenei erotice moderne, observăm că „Fluturele” stă într-un soi de echilibristică între familiar și exotic. E riscant? Poate doar pentru un ego prea amorțit de obișnuința propriilor fail-safe maniabilități plictisitoare. În schimb, cine are curajul să-l încerce poate descoperi că lucrurile nu sunt doar alb sau negru, ci există o paletă nebănuită de griuri și culori. Cine știe, poate cei cu inimi exploratoare să-și găsească noi teritorii de descoperit.
Gândindu-mă la românescul „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”, aș zice să nu ne ținem prea strâns de niște concepții învechite. Dacă nu ești dispus să te deschizi mental și fizic, „Fluturele” rămâne doar un titlu șablonat pe o pagină de tipar. Hai să lăsăm un pic de loc pentru intuiție și curiozitate - cine știe ce surprize ne așteaptă?
Deschiși pentru nou
E crucial să înțelegem că fiecare experiență partajată într-un cuplu este, în esență, o extensie a unui limbaj comun al intimităților și trăirilor. Un „Fluture” e mai mult decât o poziție; e o invitație pentru redescoperire reciprocă. Timpul trece, ne transformăm, iar cu complicitatea unui partener dispus să caute la fel de mult ca și noi, descoperim noi moduri de a ne completa nu doar la nivel fizic.
Mai apoi, în discuții de weekend sau pe chat-urile prietenelor sau prietenilor curioși (și uneori teribil de bârfitori), va fi un punct de subiectivizare și analiză. Pentru că trebuie să mărturisesc, suntem o nație care adoră să disece trăirile altora în monede fine.
O întrebare pentru data viitoare
Deci, până la urmă, ce ne reține cu adevărat să explorăm mai mult și să ne asumăm efectele necunoscutului? Poate că suntem prea ancorați în siguranța zborurilor nota 10 și nu mai avem curajul să riscăm câteva aterizări turbulente pentru experiențe de vis.
În timp ce savurez ultimul pahar de vin, mă întreb: suntem pregătiți să zgâlțâim un pic colivia confortului și să ne deschidem către noi perspective? Cum rămâne cu tine, ce te îndeamnă să mai schimbi puțin frecvența cotidianului? Te provoc să pășești pe calea explorării și să ridici perdeaua prejuceaților. Cine știe, poate „Fluturele” va fi doar începutul unui nou capitol de pasiune vibrantă.
Ai curajul să îți creezi propria metamorfoză?
