Am trăit mult timp cu un bagaj greu de rușine, ca o umbră care mă urmărea pas cu pas. Fiecare decizie greșită, fiecare eșec, fiecare moment în care am simțit că nu sunt suficient de bună se adăuga la acest munte invizibil de vinovăție. Dar, la un moment dat, am realizat că acest bagaj mă împiedica să trăiesc cu adevărat. Așa că am decis să-l las jos. Cum? Iată cum am reușit să mă eliberez de rușinea trecutului.

1. Conștientizarea și acceptarea

Primul pas a fost să recunosc că rușinea mă ținea captivă în propriul meu trecut. Am înțeles că, pentru a merge mai departe, trebuia să accept ceea ce s-a întâmplat și să înțeleg că nu mă definește. Rușinea este o emoție complexă, care poate avea multiple cauze și poate fi influențată de diferite aspecte ale vieții noastre.

2. Exprimarea și expunerea

Am învățat că a-mi exprima sentimentele și a mă expune conștient lucrurilor de care îmi era rușine era esențial. Nu am mai lăsat rușinea să mă izoleze. Am vorbit despre ea cu cei apropiați și am căutat sprijinul unui specialist. Așa cum spune psihoterapeutul Beatrice Enăchescu: "A-ți recunoaște rușinea înseamnă, pur și simplu, a fi curajos."

3. Iertarea de sine

Am învățat să mă iert pentru greșelile din trecut. Iertarea de sine este esențială pentru a depăși resentimentele și a construi o viață mai sănătoasă și mai armonioasă.

4. Vindecarea copilului interior

Am lucrat la vindecarea copilului interior, înțelegând că multe dintre traumele și rușinile mele aveau rădăcini adânci în experiențele din copilărie. Acest proces a fost dureros, dar necesar pentru a mă elibera de poverile trecutului.

5. Schimbarea perspectivei

Am învățat să privesc trecutul ca pe o sursă de învățăminte, nu ca pe o povară. Fiecare experiență, bună sau rea, m-a modelat și m-a făcut mai puternică. Așa cum spune psihoterapeutul Beatrice Enăchescu: "Curajul devine cârmuitor în viața mea. Pe cât am mai mult curaj, pe atât rușinea începe să se diminueze în intensitate."

6. Practicarea auto-compasiunii

Am învățat să fiu blândă cu mine însămi, să îmi ofer iubire și înțelegere, așa cum aș face cu un prieten drag. Auto-compasiunea m-a ajutat să depășesc auto-critica și să îmi accept imperfecțiunile.

7. Stabilirea de noi obiective

Am început să îmi stabilesc noi obiective și să mă concentrez pe prezent și viitor, lăsând trecutul în urmă. Acest lucru m-a motivat să cresc și să evoluez, fără a fi împovărată de greșelile anterioare.

8. Căutarea sprijinului

Am învățat că nu trebuie să fac totul singură. Am căutat sprijin în familie, prieteni și profesioniști, care m-au ajutat să navighez prin procesul de vindecare.

9. Practicarea recunoștinței

Am început să apreciez lucrurile bune din viața mea și să fiu recunoscătoare pentru lecțiile învățate. Recunoștința m-a ajutat să schimb perspectiva și să mă concentrez pe aspectele pozitive ale vieții.

10. Menținerea unei rutine sănătoase

Am învățat că o rutină zilnică care include exerciții fizice, alimentație sănătoasă și timp pentru relaxare este esențială pentru menținerea echilibrului mental și emoțional.

Eliberarea de rușinea trecutului nu este un proces ușor și nici rapid. Este nevoie de timp, răbdare și multă muncă interioară. Dar este posibil. Dacă eu am reușit, și tu poți. Așa că, ce te ține pe loc? Care este primul pas pe care ești dispus să-l faci pentru a te elibera de rușinea trecutului tău?


Mara Dinu

Mara Dinu este jurnalistă și autoare de opinii cu un stil inconfundabil – acid, direct și provocator. Cu un background în sociologie și o pasiune pentru adevăruri incomode, Mara scrie despre sexualitate, relații, libertate personală și ipocrizia socială. Fiecare articol al ei e ca o palmă dată convențiilor, dar și o invitație la reflecție. Nu se ascunde după eufemisme și nu scrie pentru like-uri – scrie pentru cei care gândesc liber.