Imaginați-vă că sună alarma la 6 dimineața, dar, în loc să vă treziți pentru o altă zi de muncă, dați față cu... ați ghicit, sexul! Și nu mă refer la genul acela de dimineață romantică cu muzica dulce curgând în fundal. Mă refer la nefericitul moment în care sexul a ajuns să fie un alt punct pe lista de "to-do" — asemenea spălatului vaselor sau plătitului facturilor. Așa că haideți să discutăm despre ce facem când sexul trece de la plăcere la obligație.

Să vorbim pe șleau: la început, atunci când hormonii dansează lambada și roȘu este cuvântul preferat în fiecare discuție, sexul e distracția supremă. Nimic nu pare forțat. Din contră, totul se întâmplă natural, ca și cum Dumnezeu a simplificat din greșeală viața. Dar trec doi, trei ani (sau chiar mai puțin) și "întâlnirile" la moment de seară devin, brusc, un exercițiu de voință, nu de dorință.

Atunci intervine întrebarea care îmi tot stă pe suflet: ce ne facem când sexul devine un instrument de negociere pentru pace conjugală sau un simplu răspuns la presiunea subliminală că "asa se face"? Așa-i, cultura noastră vă spune că sexul e un aspect vital. Plus, gândiți-vă la presiunea hărțuitoare a filmelor, a discursurilor despre "relații perfecte" și a colegului care trâmbițează constant câte seara obișnuia să petrecă în dormitor. Cu toate acestea, realitatea e cu totul alta și adesea subiect tabu.

Prietene, știu cât de ciudat sună, dar trebuie să spun că uneori ar trebui să te întreb, sincer, "De ce o fac?" Este din dorință sau din obligație? Sinceritatea e vitală. Și aici nu vorbesc doar despre sinceritatea cu partenerul, ci, mai ales, despre sinceritatea cu tine însuți.

Românii n-au crescut într-o cultură în care să se discute liber despre sex. Totul a fost mereu și întotdeauna „învelit pentru protecție” de genul „nu vorbim despre asta”. În schimb, am ajuns să simțim o presiune surdă de a ne conforma unei norme care, sincer, este atât de mare și nerealistică ca Prahova după o ploaie torențială.

Așa că, dacă te regăsești în scenariul în care sexul este o rețetă pentru „a evita discuțiile incomode", ar trebui să te oprești și să te întrebi dacă nu cumva ai dat click dreapta pe sufletul tău și l-ai pus pe „mute”. Poate că a venit momentul să reevaluezi ceea ce înseamnă cu adevărat intimitatea pentru tine, chiar dacă trebuie să vorbim despre Golgota sexuală a vieții de cuplu.

Un prieten mi-a povestit recent despre cum el și soția sa au făcut pactul de a se iubi, într-un fel sau altul, cel puțin o dată pe săptămână. Nu spun că ar fi un lucru rău să ai un „pact”. Dimpotrivă, pentru unii funcționează nemaipomenit. Dar problema apare atunci când devine o sarcină și nu un moment de apropiere. Când sexul este folosit ca o unealta să bifezi în calendar, avem o problemă. Și asta nu înseamnă că eșuezi ca partener. Înseamnă doar că viața se întâmplă — și da, poate fi haotică și intenționat provocatoare.

Și să nu începem să vorbim despre stereotipurile de gen că bărbatul este întotdeauna interesat sau că femeia întotdeauna nu este. Acestea sunt pur și simplu ridicole și au nevoie să fie date la gunoi mai repede decât brânza stricată într-o vară călduroasă la Constanța. Este timpul să redefinim regulile și să acceptăm că libido-ul de orice gen nu este constant și că fluctuațiile sunt normale.

Deci, prietene, îți spun să te setezi pe "reconfigurare traseu". Vorbește cu partenerul tău, dar mai întâi vorbește cu tine însuți. Este esențial să faceți limpezirea mocirlei ce tronează în dormitor pentru a transforma acele momente de intimitate din stresante în sincere. La urma urmei, sexul ar trebui să fie o sărbătoare, nu un recensământ bătut cu pixul pe hârtie.

Așadar, am cam vorbit. Dar mai important, ce crezi tu? Când a fost ultima dată când ai făcut dragoste, nu sex? Și ce poți face astăzi ca să asiguri că data viitoare condimentul suprem să nu fie obligația? Te provoc să-ți răspunzi ție însuți. Dacă nu acum, atunci când?