Sexul e peste tot. Îl vedem în reclame, în filme, pe rețelele sociale, în versurile melodiilor care răsună din boxe. E ca și cum societatea noastră ar fi obsedată de sex, dar, paradoxal, când vine vorba să discutăm deschis despre el, ne blocăm. De ce această discrepanță? De ce, într-o lume hipersexualizată, încă ne e rușine să vorbim despre sex?

Moștenirea tăcerii

Să fim sinceri: am crescut într-o cultură în care sexul era un subiect tabu. Părinții noștri, la rândul lor, au fost educați să vadă sexualitatea ca pe ceva rușinos sau chiar păcătos. Un studiu arată că 66% dintre români au avut parte de o atitudine represivă față de sex în familie, caracterizată de rușine sau jenă, iar 13% au simțit vinovăție sau au perceput subiectul ca fiind interzis. Doar 21% au avut parte de o abordare naturală și relaxată.

Această tăcere transgenerațională ne-a lăsat fără un limbaj adecvat pentru a discuta despre propriile noastre corpuri, dorințe și limite. Și, în lipsa unei educații sexuale adecvate, ne-am trezit căutând răspunsuri în locuri mai puțin potrivite.

Educația sexuală: o necesitate ignorată

În școlile din România, educația sexuală este aproape inexistentă. Deși 75% dintre tineri își doresc să învețe despre relații și sexualitate în cadrul școlii, doar 10% primesc informații din acest mediu. Restul se informează de la prieteni, din surse online sau, mai grav, din pornografie.

Lipsa educației sexuale are consecințe grave. România ocupă locul al doilea în Europa la numărul de mame adolescente, cu vârste între 15 și 19 ani. De asemenea, suntem printre primele locuri la numărul de avorturi și la nefolosirea mijloacelor de protecție sexuală.

Pornografia: profesorul tăcut

În absența unor surse de informare fiabile, mulți tineri apelează la pornografie pentru a învăța despre sex. Un studiu recent arată că 10% dintre băieți și 6% dintre fete folosesc pornografia ca model de educație sexuală.

Problema? Pornografia oferă o imagine distorsionată a sexualității, adesea marcată de violență și lipsă de consimțământ. Tinerii care își bazează cunoștințele pe astfel de surse riscă să dezvolte așteptări nerealiste și comportamente nesănătoase în relațiile lor.

Tinerii vor să știe

În ciuda tăcerii impuse de generațiile anterioare, tinerii din România își doresc să fie informați. Un exemplu elocvent este inițiativa a cinci adolescente din Bacău care, impresionate de problema mamelor minore din țară, au creat o aplicație pentru educație sexuală. Ele au înțeles că tinerii au nevoie de informații clare despre prevenție și consimțământ.

Ce e de făcut?

E timpul să rupem cercul tăcerii. Educația sexuală trebuie să devină o componentă obligatorie în curriculumul școlar, predată de profesioniști bine pregătiți. Părinții trebuie să fie deschiși și să discute cu copiii lor despre sex, oferindu-le informații corecte și adaptate vârstei.

De asemenea, trebuie să învățăm să separăm sexualitatea sănătoasă de hipersexualizarea din media. Să promovăm o imagine realistă și pozitivă a sexului, bazată pe respect, consimțământ și plăcere reciprocă.

Concluzie

Sexul e peste tot, dar încă nu știm să vorbim despre el. E timpul să schimbăm acest lucru. Să ne educăm, să discutăm deschis și să oferim generațiilor viitoare instrumentele necesare pentru a avea o viață sexuală sănătoasă și împlinită. Tu ești pregătit să faci primul pas?


Mara Dinu

Mara Dinu este jurnalistă și autoare de opinii cu un stil inconfundabil – acid, direct și provocator. Cu un background în sociologie și o pasiune pentru adevăruri incomode, Mara scrie despre sexualitate, relații, libertate personală și ipocrizia socială. Fiecare articol al ei e ca o palmă dată convențiilor, dar și o invitație la reflecție. Nu se ascunde după eufemisme și nu scrie pentru like-uri – scrie pentru cei care gândesc liber.