Rușinea. Un cuvânt mic, dar cu o greutate imensă, mai ales când vine vorba de femei. De câte ori nu am auzit expresii precum „Ce o să zică lumea?” sau „Nu e frumos pentru o fată să facă asta”? Aceste fraze, aparent inofensive, sunt de fapt instrumente puternice de control social, menite să mențină femeile într-un cadru bine definit de norme și așteptări.
Rușinea ca mecanism de control social
În societatea românească, rușinea funcționează ca un mecanism de control social extrem de eficient. Conform unui studiu de psihologie socială, rușinea este un instrument care promovează conformitatea la normele și valorile grupului . Cu alte cuvinte, dacă te abați de la ceea ce este considerat „normal” sau „acceptabil”, ești imediat sancționată prin rușine.
Rușinea și sănătatea reproductivă
Un domeniu în care rușinea are un impact devastator este sănătatea reproductivă. În România, aproape 45% dintre fetele sub 15 ani devenite mame în Uniunea Europeană sunt din țara noastră . De ce? Pentru că educația sexuală este aproape inexistentă, iar accesul la contracepție modernă este limitat. Fetele și femeile sunt adesea copleșite de rușine la gândul de a merge la un consult ginecologic.
Mai mult, deși avortul este legal, în peste 80% din spitalele publice din România nu se mai efectuează întreruperi de sarcină la cerere . Motivele invocate? „Conștiința medicului”, „lipsa condițiilor” sau „nu avem cine să se ocupe”. În realitate, este vorba de o retragere sistematică a statului din responsabilitatea de a garanta un serviciu medical fundamental.
Rușinea și violența domestică
Rușinea joacă un rol crucial și în perpetuarea violenței domestice. Peste 50% dintre victimele violenței aleg să nu raporteze abuzurile pentru că le este rușine . Această rușine este adesea rezultatul rolurilor de gen patriarhale, care impun femeilor să fie soții, mame și fiice bune, să păstreze familia/căsnicia indiferent de ce se întâmplă.
Rușinea și reprezentarea politică
Chiar și în sfera publică, rușinea își face simțită prezența. România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește reprezentarea femeilor în politică, cu un scor de 56,1 puncte din 100, cu 14,9 puncte sub media UE . Doar 6,5% dintre primari sunt femei, iar în consiliile locale, femeile ocupă doar 9% din mandate. De ce? Pentru că politica este adesea percepută ca un domeniu „murdar”, iar femeile care aleg să se implice sunt adesea rușinate sau descurajate.
Rușinea și sărăcia menstruală
Un alt exemplu este sărăcia menstruală. Multe femei și fete din România nu au acces la produse de igienă menstruală din cauza costurilor ridicate și a lipsei de educație menstruală . Rușinea asociată cu menstruația le împiedică să ceară ajutor sau să discute deschis despre această problemă.
Concluzie
Rușinea este un instrument de control social care limitează libertatea și autonomia femeilor în multiple aspecte ale vieții lor. De la sănătatea reproductivă la participarea politică, rușinea este folosită pentru a menține status quo-ul și pentru a descuraja femeile să își revendice drepturile. Este timpul să ne întrebăm: cât de mult ne lăsăm deciziile influențate de rușine și ce putem face pentru a rupe acest cerc vicios?
