Îți amintești de vremurile când femeile erau considerate proprietatea bărbaților? Ei bine, se pare că, în unele privințe, nu am evoluat prea mult. Deși trăim în secolul XXI, corpul femeii continuă să fie tratat ca un bun public, supus judecății și controlului societății.

Obiectificarea femeii în cultura românească

De la reclamele care vând orice, de la mașini la bere, folosind trupuri feminine semi-dezbrăcate, până la emisiuni TV unde femeia e redusă la rolul de decor, mesajul e clar: valoarea unei femei stă în aspectul ei fizic.

Această obsesie pentru "perfecțiunea" feminină nu doar că alimentează industrii profitabile, dar și creează standarde nerealiste. Femeile sunt bombardate zilnic cu imagini care le spun cum ar trebui să arate, să se comporte, să fie. Iar când nu se conformează, sunt criticate, marginalizate sau chiar agresate.

Dreptul la propriul corp: o luptă continuă

Constituția României, la articolul 26, afirmă că "persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși". Sună bine pe hârtie, dar realitatea e alta. Accesul la servicii de sănătate reproductivă, cum ar fi avortul, este limitat. Peste 80% dintre unitățile medicale publice nu oferă astfel de servicii sau nu pot fi contactate.

Mai mult, educația sexuală în școli este aproape inexistentă, lăsând tinerii fără informațiile necesare pentru a-și proteja sănătatea și a lua decizii informate.

Violența simbolică și reală împotriva femeilor

Obiectificarea femeii nu se oprește la nivel simbolic. Ea se traduce în violență reală. Femeile sunt adesea reduse la statutul de obiecte de consum, iar acest lucru perpetuează violența de gen.

Ce e de făcut?

E timpul să recunoaștem că fiecare femeie are dreptul inalienabil de a-și controla propriul corp. Asta înseamnă acces la educație sexuală, servicii de sănătate reproductivă și, mai ales, respect din partea societății.

Să ne întrebăm: cum putem contribui la schimbarea acestei mentalități? Cum putem susține femeile în lupta lor pentru autonomie și respect? E timpul să acționăm, nu doar să discutăm.